Germania intră în faza a doua a planului de urgență: „Un atac al lui Putin asupra noastră”

Germania a declanșat a doua etapă a planului său de urgență în trei părți privind gazele naturale ca răspuns la reducerea livrărilor din partea Rusiei și a acuzat Moscova de „atac economic”. Măsura din 23 iunie, luată în cadrul unui plan menit să fie activat atunci când există o întrerupere sau o cerere foarte mare de gaz, a adus cea mai mare economie europeană cu un pas mai aproape de raționalizarea gazului, dar nu a permis utilităților să transfere creșterea prețurilor la energie către clienți.

Germania, în pericol să rămână fără gaz de la ruși

Germania și alte câteva țări europene depind în mare măsură de importurile de energie din Rusia pentru a-și satisface nevoile.

„Gazul este acum o marfă rară în Germania”, a declarat ministrul Economiei, Robert Habeck, în cadrul unei conferințe de presă.

Această evoluție reflectă o „deteriorare semnificativă a situației aprovizionării cu gaze”, a spus Habeck.

Gigantul energetic rus de stat Gazprom a redus săptămâna trecută livrările către Germania prin conducta Nord Stream cu 60% din cauza a ceea ce compania a declarat că ar fi lucrări de reparații.

Însă Germania a respins justificarea tehnică a acestei măsuri.

„Chiar dacă, în prezent, cantitățile de gaz pot fi în continuare procurate de pe piață și stocate: Situația este gravă și va veni iarna. Nu trebuie să ne facem iluzii: Tăierea livrărilor de gaz este un atac economic al lui Putin împotriva noastră.

Este în mod clar o strategie a lui Putin de a crea insecuritate, de a crește prețurile și de a ne diviza ca societate”, a declarat Habeck.

„Raționalizarea gazului ar fi, sperăm, evitată, dar nu poate fi exclusă”, a spus Habeck.

Guvernul german va oferi împrumuturi în valoare de 15 miliarde de euro (15,8 miliarde de dolari) în încercarea de a umple instalațiile de stocare a gazelor.

De asemenea, va începe să scoată la licitație gazele pentru industrie pentru a încuraja marile întreprinderi să consume mai puțin.

Gazprom a oprit deja livrările către o serie de țări europene, printre care Polonia, Bulgaria, Finlanda și Olanda.

O lovitură din partea Rusiei

Lucrările anuale la cele două conducte au fost programate cu mult timp înainte. Temerea este însă că – în condițiile în care relațiile dintre Rusia și Occident sunt la cel mai scăzut nivel din ultimii ani din cauza invaziei Ucrainei – Gazprom ar putea profita de ocazie pentru a închide pur și simplu supapele.

„Ne confruntăm cu o situație fără precedent – orice este posibil”, a declarat în weekend vicecancelarul german, Robert Habeck, la radioul public.

„Este posibil ca gazul să curgă din nou, chiar la un nivel de volum mai mare decât înainte”.

Dar, a avertizat el, „este posibil să nu se întâmple nimic și trebuie să ne pregătim în continuare pentru ce este mai rău”, în timp ce Europa se străduiește să facă tranziția de la Rusia pentru aprovizionarea cu energie.

Ceartă pe tema turbinelor

Cel puțin o problemă a fost rezolvată la sfârșitul săptămânii, când Canada a fost de acord să returneze Germaniei turbinele necesare pentru întreținerea gazoductului Nord Stream 1, în ciuda obiecțiilor Ucrainei.

Cancelarul german Olaf Scholz, prin intermediul purtătorului său de cuvânt, a „salutat duminică decizia prietenilor noștri canadieni” de a acorda ceea ce Ottawa a numit un permis limitat în timp și revocabil pentru Siemens Canada, pentru a permite returnarea utilajelor.

Rusia a insistat că are nevoie de returnarea mașinii înainte de a putea relua livrările după mai multe săptămâni de reduceri semnificative.